Auditul financiar aferent conturilor consolidate constă īn colectarea şi evaluarea

unor probe privind informaţiile pe care acestea le furnizează īn scopul determinării şi

raportării gradului de conformitate a informaţiilor respective cu o serie de criterii

prestabilite, efectuat de către o persoană competentă şi independentă. Realizarea acestei

activităţi presupune existenţa unei baze informaţionale verificabile şi a normelor

contabile şi de audit care ghidează auditorul īn procesul evaluării informaţiilor.

Astfel, suntem de părere că, deşi evaluarea informaţiilor se realizează īn conformitate

cu principiile contabile general acceptate care vor trebui să aibă un caracter obiectiv, īn

activitatea sa auditorul utilizează şi informaţii cu caracter subiectiv, de exemplu, informaţii

financiare furnizate de sistemele informatice pe care le utilizează entitatea, motiv pentru care

opinăm pentru implementarea unui sistem reglementar care să fie capabil să asigure o

reducere semnificativă a acestui grad de impredictibilitate, īn esenţă de subiectivitate.

Pe de altă parte, valenţele informaţionale ale situaţiilor financiare anuale

consolidate au fost puse īn valoare abordāndu-se problemele ce privesc valorificarea lor

īn scopul creşterii performanţei financiare a grupului de entităţi, īn cadrul capitolului V,

intitulat sugestiv „Informaţia contabilă şi performanţa financiară la nivelul grupului

de entităţi”. Am apreciat ca fiind utilă prezentarea şi analiza performanţelor grupurilor de

entităţi atāt prin prisma rezultatelor, cāt şi din punctul de vedere al tabloului fluxurilor de

trezorerie. De asemenea, analiza comparativă a principalilor indicatori economico-

financiari determinaţi pe baza informaţiilor din situaţiile financiare consolidate constituie

un alt punct de referinţă al lucrării elaborate.

Pornind de la obiectivul principal al situaţiilor financiare şi anume prezentarea

informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţele şi evoluţia poziţiei financiare a

entităţii, ne īntrebăm dacă rezultatul global reuşeşte să exprime adevărata performanţă a

entităţii. Răspunsul, după opinia noastră, este acela că aprecierea performanţei pe baza

rezultatului global trebuie să se facă cu anumite rezerve, deoarece cāştigurile şi pierderile

ce apar direct la capitalurile proprii exprimă o performanţă care nu este legată direct de

activitatea entităţii. Īn consecinţă, indicatorii utilizaţi pentru aprecierea performanţei, de

cele mai multe ori, nu sunt aceiaşi. Īn plus, aprecierea performanţelor depinde de cine şi

pentru cine se face analiza performanţelor.