Capitolul 2 Prietenii mei cartea "Predestinat la suferinta" de Yka alina - 28 Septembrie 2011 - generalitati si probleme cotidiene
Acasă » 2011 » Septembrie » 28 » Capitolul 2 Prietenii mei cartea "Predestinat la suferinta" de Yka alina
2:26 PM
Capitolul 2 Prietenii mei cartea "Predestinat la suferinta" de Yka alina

Nici nu se facuse bine dimineata si m-am pomenit cu o galeata de apa rece in cap.....Era omul ursuz ,care vroia sa merg din nou la camp....Am plecat putin descurajat ,dar pe drum mi-am recapatat bucuria cand am dat peste prieteni mei.Copii au mers cu mine la camp,unde ne-am jucat si am facut coronite impreuna.Seara ,cand am plecat acasa parintii copiilor erau foarte suparati pe mine si de atunci nu i-am mai vazut....

Ajuns acasa mi-am primit portia de paine si am mers la culcare.

Urmatoarea zi am mers din nou la camp,desi eram foarte suparat,imi pierdusem singuri prieteni pe care ii avusesem vreodata.Eram singur si culegeam flori,dar dintr-o data mi s-a parut ca aud o voce in apropierea mea.Nu vedeam bine ,sau  era......o fata?

Frumoasa fetita si foarte bine imbracata,si ca sa fiu sincer imi era rusine sa ma uit la mine ,la felul cum aratam,ma simteam ingrozitor..........

Mare mi-a fost mirarea cand am constatat ca fata aceea  se indrepta spre mine....A venit la mine si foarte politicos s-a prezentat oferindu-mi un buchetel de flori pentru mama mea.Nu a durat multsi lacrimile au inceput sa imi curga siroaie pe obraz ,dar fata mi le-a sters si m-a privit in ochi spunandu-mi ca ii pare rau daca m-a suparat cu ceva,ca ea nu este o fata rea ......Atunci i-am spus povestea mea......desi ea era cu 2 ani mai mare decat mine ma considera prietenul ei si asta m-a facut sa ma simt in al 9-lea cer......

Dupa ce mi-a povestit si ea cate putin din viata ei,m-a invatat cum sa impletesc coronite;dar din pacate o femeie varstnica a venit dupa ea si cand a vazut-o cu mine a certat-o si i-a spus ceva de genul:”Andreya ,nu ti-am spus sa nu mai vorbesti cu straini?”Asta nu este om de teapa ta!!!....M-am simtit ingrozitor la auzul acelor vorbe dure dar in adancul sufletului meu eram multumit ca o asemenea domnisoara ma bagase si pe mine in seama ,de cand o vazusem o placusem,dar eu eram un prapadit si trebuia sa imi vad de viata mea....Zile intregi la randul am impletit coronite si spre norocul meu am reusit sa le si vand in sat.....

Ma hotarasem sa pun bani deoparte sa strang cat mai multi pentru a pleca din sat.Desi ma durea nespus de mult sa parasesc casa parinteasca,dar acel om pe zi ce trecea ma chinuia tot mai mult si tot ce aveam prin casa le daduse pe bautura....

Trecusera cateva luni de cand pusesem bani deoparte ,si chiar in Ajunul Craciunului flamand cum eram,ma hotarasem sa evadez.In orice caz din casa nu mai ramasese nimic bun,ursuzul vanduse tot si pe langa asta mai adusese in casa o femeie,care avea un copil.Se considera ca fiind un familist,doar avea si el femeie si copil acum.Ma hotarasem ca la ora 4 dimineata sa evadez .Totul era pregatit ....am deschis geamul ,mi-am adunat toate economiile si am iesit usor fara sa fac zgomot.

Din pacate ,norocul nu a fost de partea mea pentru ca tocmai atunci s-a aprins lumina in casa....si a iesit afara femeia care a constatat ca am fugit....

Nu aveam unde sa ma ascund si din fuga cea mare am intrat tocmai in cimitir,el fiind singurul loc de refugiu,dar din pacate era in apropierea casei parintesti si oricand as fi putut fi prins.Am mers usor printre morminte,dar am vazut o lumina in spatele meu....erau oamenii din sat dupa mine care ma cautau..........

Am trecut pe langa mormantul parintilor mei,dar nu am mai avut timp sa stau pentru ca vazusem o usa deschisa in fata mea,sau cel putin asa am avut impresia ca ar fi....Ajuns acolo am intrat si am tras usa dupa mine,ascunzandu-ma acolo.La un moment dat i-am auzit pe toti.Erau deasupra mea.........Groparul constata ca nu era inchis cavoul si aduce imediat un lacat nou,astfel inchizandu-ma acolo.....

Ma simteam ingrozitor era foarte intuneric si frig imi era foame si nu vedeam nimic ,in schimb simteam un miros insuportabil de parca ar fi fost un caine mort pe acolo.Mare mi-a fost norocul ca nu am vazut ce se afla in dreapta si in stanga mea ca sigur as fi murit acolo de frica.....

Am adormit imediat si dimineata m-am trezit putin speriat nestiind ce caut acolo.Imi era foame si tot ce stiam era ca am fugit ca un nebun si mai ales eram inchis aici,un loc mic si cu un miros insuportabil.

Dintr-o data mi-am adus aminte ca este ziua de Craciun lucru ce m-a bucurat foarte mult gandindu-ma ca poate va venii cineva pe aici....si chiar asa a si fost au venit niste femei,au pus niste lumanarii iar una dintre ele a spus ca nu ii vine a crede
cum s-a intamplat sa ii moara parintii chiar cu cateva zile inainte de Craciun.La inceput nu mi-am dat seama ca ma aflam intre cei 2 batrani morti,si chiar imi parea rau de femeia respectiva.......
Vizualizări: 132 | Adăugat de: yka | Rating: 5.0/1
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *: