Primul capitol din cartea pe care am scris-o "Predestinat la Suferinta " - 19 Iunie 2011 - generalitati si probleme cotidiene
Acasă » 2011 » Iunie » 19 » Primul capitol din cartea pe care am scris-o "Predestinat la Suferinta "
6:56 PM
Primul capitol din cartea pe care am scris-o "Predestinat la Suferinta "
Buna tuturor ! In acest articol m-am decis sa va scriu primul capitol din cartea ce poarta denumirea "Predestinat la Suferinta " carte pe care am scris-o in urma cu cativa ani si pe care deocamdata nu am avut prilejul de a o lansa datorita unor probleme ce au intervenit pe parcurs .Titlul initial al acestei cartii era "Singur intr-o lume mizera " insa la sugestia unui prieten foarte bun titlul a devenit "Predestinat la suferinta " acest titlu fiind mult mai sugestiv .
Cartea reprezinta un bildungsroman adica un roman ce reprezinta evolutia unei persoane inca din copilaria sa pana la maturitate. Este o poveste foarte interesanta care cu siguranta va v-a capta atentia si va v-a determina ca din primele pagini citite sa va doriti sa stiti cat mai mult.
Dupa cum ati vazut m-am decis sa schimb intr-o oarecare masura imaginea acestui site si cand spun asta fac referire la faptul ca tot ceea ce v-a aparea de acum incolo vor fi articole scrise de mine ....am renuntat la ideea de a prelua stiri sau informatii de pe alte siteuri si de a le transpune aici sub o alta forma.Nu voi renunta la aspectul pe care il are acest site pentru ca imi place foarte mult.In speta schimbarea consta in natura lucrurilor ce urmeaza a fi realizate mai exact in expunerea libera a tuturor gandurilor si opiniilor pe care le am referitor la tot ceea ce implica aceasta viata.Dupa cum vedeti astazi v-am scris mai multe articole desi nu v-am detaliat foarte mult fiecare subiect simteam nevoia sa va scriu cate ceva despre fiecare lucru pe care l-am punctat .Sper sa imi cititi si celelalte articole pe care vi le-am scris si va doresc sa aveti parte numai de lucruri bune si frumoase ca sufletele voastre .Si acum sa trecem la ceea ce ne intereseaza cu adevarat si anume carticica sau mai bine zis povestea in sine.Astazi va voi scrie doar o parte a capitolului 1 astfel incat dumneavostra sa va dati seama in principiu cam despre ce este vorba . Va astept parerile si pe baza acestora voi lua si decizia finala de a va scrie in continuare si celelalte capitole.




                                                     Capitolul 1. Strainul



       Azi a fost cald si soare dar nu in inima mea .... Si dimineata mi s-a parut ca aud vocea ta ... Totul a inceput asa de frumos ,dar s-a sfarsit atat de tragic pentru familia mea ...eram saraci,dar nu conta asta ,pentru ca ma simteam foarte fericit alaturi de parintii si fratii mei.
Era frumos,aveam parinti iubitori si munceau foarte mult ca sa ne intretina pe noi ,dar acele clipe s-au terminat tot asa de repede ,cum au inceput...La numai 5 ani ,eram singur pe lume nu stiam nimic de fratii si surorile mele ,traiam singur ,trebuia sa ma intretin singur................
       Si macar de ar fi fost numai asta .Un strain pusese stapanire pe casa mea .
       Nu il cunosteam ,era inalt si ursuz cu o barba lunga de ii ajungea pana la calcaie...De cand pusese stapanire pe casa mea ma considera sclavul lui si ma tinea inchis in grajd cu vitele.....
      Era noapte si tarziu si eu inca nu puteam sa adorm ,omul ursuz ma inchisese ca de obicei in grajd iar eu priveam pe geam stelele de pe cer ....Singuri mei prieteni erau animalele....
      Simtindu-ma istovit de efortul depus toata ziua am preferat sa merg la culcare.
       Inca de dimineata m-am pomenit cu ursuzul peste mine , luandu-ma de maneca si spunandu-mi ca este foarte tarziu si trebuie sa merg cu vitele la pascut....
       Mi-am tras pantaloni pe mine si am pornit la drum....Era o adevarata placere sa merg cu vacile la pascut ,in sfarsit acolo puteam sa stau linistit pe iarba si sa ma bucur de codrul de paine oferit de omul ursuz...Tot ce imi mai ramasesera acum erau amintirile, care desi erau frumoase ,pe zi ce trece deveneau tot mai dureroase.Erau zile in care aveam impresia ca o vad pe mama pe cer facandu-mi cu mana ,dar erau simple iluzii , ale unui copil descurajat si batut de soarta ....Imi placea la nebunie sa alerg pe campul plin de flori , sa fac coronite si sa ma joc cu Vichy ,vacuta mea preferata.
      Intr-o seara pe cand ma intorceam cu vacutele de la pascut am vazut niste copii jucandu-se si m-am apropiat de ei.Mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca ei au fost de acord ca sa le fiu prieten.ne-am jucat dupa care fiecare au mers la casele lor , dar eu intarziasem acasa si din aceasta cauza nu mi-am mai primit nici coltul de paine.....
       Eram foarte suparat si obosit iar matele mele faceau urat ,probabil le era foame.
       A trecut si seara aceea si dis de dimineata am pornit la drum....Campia era plina de flori totul parea un vis aievea ,dar cel mai trist lucru era faptul ca eram singur ,niciodata nu m-am simtit mai singur ca acum,si imi plangea sufletul in mine de dorul parintilor si al fratilor.
       Se inserase din nou....Am pornit spre casa dar pe drum m-am intalnit din nou cu prieteni mei de joaca ....Ca si cealalta seara am intarziat acasa dar de data aceasta nu am mai scapat asa usor ...pe langa faptul ca nu am mancat nimic ,ursuzul mi-a ars o bataie cu ciomagul sau ,sora cu moartea....Era asa liniste afara si sufletul meu asa de nelinistit si trist....Azi era ziua in care ii simteam asa de mult dorul mamei ,incat as fi facut o nebunie ca sa ajung la ea ........
       Probabil aceasta a fost una dintre cele mai amare nopti ,nu neaparat pentru ca nu mai mancasem nimic de foarte mult timp dar durerile ingrozitoare inca ma mistuiau....
       Nu stiu ce s-a intamplat dar am fost atras de cerul instelat si am adormit la geam cu gandul la parintii mei ...







Daca v-a placut va rog frumos sa va dati cu parerea ...Acesta reprezinta o parte din capitolul 1 al acestui roman asyfel incat dvs sa va dati seama despre ce este vorba . Cu respect ,YKA ALINA.
Vizualizări: 183 | Adăugat de: yka | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *: