Mi-am auzit gandurile undeva pierdute in zare
M-am inchis undeva crezand ca o sa scap de tot ce am aflat, 
Insa mi-am auzit gandurile mai tare ca niciodata
Erau ascutite, ca niste turturi de cristal
M-am trezit inconjurata de iluzii
Am avut incredere oarba ca eram impreuna pe drumul cel bun
Am crezut ca ne putem oferi tot ce aveam nevoie, 
M-am pus pe mine de-o parte. 
Traiam in minciuna, care era viata lui
Nu stiam daca o sa-l mai pot iubi vreodata
Dar eram pornita, sa aflu cine sunt, cu adevarat
Sa traiesc in adevar, in adevarul meu. 
Se facuse frig in coltul meu din camera
Si viata imi spulbera orice speranta, 
Ma simt rece, tot mai rece.

Cat de mult ar conta
Daca ai sti ca nu mai sunt a ta, 
Un motiv de-as avea
Te-as iubi daca as mai putea! 

Eu credeam adevar
O minciuna pe care-o traiam! 
Stii, nu mi-a fost usor
Te-am iubit cand abia mai puteam! 

Tot ce e mai frumos repede trece
Tu m-ai mintit zi de zi si ma lasi rece. 

Ai alergat din loc in loc, de parca ai fi nebun
Si ai da orice doar sa-i mai simti mirosul de parfum
Trec noptile, trec zilele, dar nu rasare soarele
Cand a plecat, a luat cu ea luna si stelele.

Cand dragostea nu exista de ambele parti mai devreme sau mai tarziu totul se spulbera si oricat ai lupta nu mai ai efectiv ce salva!