Sunt gravuri din tirajele făcute în timpul vieţii maestrului sau la începutul secolului al XVIII-lea şi au aparţinut unor importanţi colecţionari bucureşteni, acad. Gheorghe Balş, arhitect cu studii la Paris, şi acad. Gheorghe Oprescu, istoric de artă. Alături de gravurile lui Rembrandt au fost în faţa publicului paisprezece picturi olandeze şi flamande din colecţia Muzeului de Artă Timişoara, opere proaspăt expertizate pe plan internaţional, cu paternitate certă, într-o expoziţie neitinerantă, vizitabilă până la sfârşitul lunii. Tocmai existenta acestora in patrimoniul Barocului, a explicat Catalina Macovei, a facut ca aceasta expozitie sa ajunga in orasul nostru. Ea a adaugat ca, extrem de sensibile, lucrarile nu pot sta prea mult pe simeze si ca, probabil, dupa 30 iunie, va mai trece mult timp pana ca ele sa vada din nou lumina zilei.

Sa poti contempla o parte din opera, de valoare inestimabilă, a unui mare maestru si s-o faci acasa, la tine-n oras. Să-l vezi pe Rembrandt, misticul, oglindit în gravura sa: o experienţă unică. La Palatul Baroc s-a deschis in 3 iunie o expozitie - premieră absolută, considerata pe buna dreptate evenimentul anului la Muzeul de Artă.

101 din cele aproximativ 400 de gravuri create de Rembrandt între 1628 şi 1665 vor putea fi admirate aici de timişoreni, caci Marius Cornea, curatorul, a ales din Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, de comun acord cu şeful acestuia, Cătălina Macovei, cele mai reprezentative lucrări cu teme biblice, veterotestamentare, autoportrete, nuduri, scene de gen, peisaje realizate în aquaforte cu dăltiţa, uneori cu acul.