Turismul in Romania - 30 Ianuarie 2012 - generalitati si probleme cotidiene
Acasă » 2012 » Ianuarie » 30 » Turismul in Romania
10:03 PM
Turismul in Romania

Intre miile de pesteri ale Carpatilor, putine au avut un trecut atat de bogat in intamplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier. Amplasata intr-un loc salbatic si avand mai multe intrari, din care una ofera un excelent punct de observatie asupra campiei din sud, iar alta deschizandu-se spre padurile dese ale Parangului, Pestera Muierilor a fost o cetate naturala, un punct de rezistenta pentru locuitorii asezarilor invecinate de-a lungul zbuciumatei lor istorii.

Pestera Muierilor
Intrarea in Pestera Muierilor.

Electrificarea facuta in anii 1963 si 1978 a transformt pestera in cel mai popular si mai vizitat obiectiv speologic din Romania, cu toate ca, in ce priveste dimensiunea, frumusetea si calitatea amenajarii, Pestera Muierilor, cu o lungime de peste 3500 metri, a fost de mult depasita; ea continua sa fie capul de afis al speoturismului romanesc, avand anual zeci de mii de vizitatori.
Situate in apropiere, dar prezentand un nivel mai ridicat de carstificare, sunt si alte pesteri mai mici, cum ar fi Pestera Corbului, Pestera Parcalabului si Pestera Iedului, supranumite si Pesterile de la Baia de Fier.

Pestera Muierilor
Pestera Muierilor.

Se pare ca primele informatii scrise despre Pestera Muierii dateaza din 1870, cand arheologul Al. Odobescu a mentionat-o intr-un chestionar arheologic. De atunci, intr-o perioada de peste 100 de ani de cercetari, s-au strans multe informatii de natura stiintifica si documentara, ce demonstreaza descoperiri arheologice, paleontologice, geomorfice, biospeologice si mineralogice valoroase. Acestea reprezinta peste 95 % din lungimea de 3566 m a galeriilor pesterii. Din motive practice si din cauza locatiei suprapuse ale galeriilor, le numim etaje superioare si inferioare.
Orientarea generala de nord-est a intregului sistem de galerii este datorata fisurii ce a permis apelor raului Galbenul sa treaca prin roca si sa formeze aceste galerii. Se poate intra in Pestera Muierii prin trei locatii, intrucat pestera are o gura si in partea de nord si de est si de sud. Ultimele doua intrari reprezinta un loc unde apele fostului rau subteran ce obisnuiau sa curga prin versantul de nord revin la viata. Astazi, raul Glabenul nu mai are un traseu subteran iar procesul de carstificare este continuat de apele ce se aduna de la ploi si topiri ale zapezilor.

Pestera Muierilor
Pestera Muierilor.

Intrand in pestera prin partea de nord, la aproximativ 130 de m poti descoperi stalagmita in forma de cupola mica, la stanga careia se afla Sala Altarului, bogata in concentratii, plafonul acestei locatii terminandu-se cu o gaura de legatura la o inaltime de 17 m. Mergand in aceeasi directie, o galerie plina de numerosi bolovani duce spre gura de est a pesterii, numita Poarta Altarului, ce infatiseaza versantul abrupt a Cheilor Galbenului.
Galeria principala, numita Galeria Electrificata, devine din ce in ce mai spectaculoasa daca mergi inainte spre sud, asta pentru ca poti vedea multe concretiuni ale plafonului, precum si bazine ce sunt cateodata pline cu apa, numite Bazinele Mici, si Bazinele Largi. La 270 de m departare se afla intrarea in Sala Turcului, una din cele mai frumoase locatii ale etajului superior. Poti vedea stalagmite uriase, domuri, concretiuni pe pereti si pe plafon, unele forme chiar au primit denumiri precum Mos Craciun, Turcul, Sotia turcului etc.

Pestera Muierilor
Galeria Minunilor (Pestera Muierilor).

Daca treci printr-un coridor ingust si treci de un prag urcand o scara de metal, intri in asa zisa Sala a Minunilor, nume dat din cauza numeroaselor microbazine si din cauza stalagmitelor si stalagtitelor in forma de lumanare, forme ce impodobesc practic aceasta incapere.
Parcurgand drumul inapoi spre galeria principala, poti sa mergi prin Poarta Mica, o portiune unde zidurile si plafonul sunt foarte apropiate, formand un mic pasaj prin care poti sa ajungi la Sala Guano. Peretele din partea estica prezinta o serie de galerii ce reprezinta un adevarat loc de refugiu pentru fauna pesterii, avand in vedere ca acel loc este mai putin accesibil pentru turisti si ca nu este inca electrificat.
De la Sala Guano mai sunt doar 40 m pana la iesirea din pestera. Trecand prin poarta de sud, se poate vedea versantul ce da intr-o pajiste terasata.
Etajul inferior, impartit in doua sectoare de catre aluviuni, reprezinta un adevarat interest stiintific. Din acest motiv, Pestera Muierilor a fost denumita Rezervatie Speologica in 1955 si Monument de Rezervatie Naturala.

Pestera Muierilor
Sala Rosie (Pestera Muierilor).

Sectorul de nord este compus dintr-o retea de labirinturi ce au o lungime de 1650 de metri. Intrarea se face printr-o galerie ingusta, deschisa in partea de vest a etajului superior, la aproximativ 30 de m de intrarea din partea nordica. Daca te tarasti pe o portiune mica de circa 2 metri, poti ajunge intr-o incapere mica iar acolo exista o gaura de legatura catre Sala Electricianului.
Este dificil de descris acest sector al pesterii din cauza conexiunilor in forma de cruce ale galeriilor din aceasta zona. Cu toate acestea, se poate considera ca Sala Electricinaului e incaperea principala din sectorul de vest iar Galeriile Bazinelor si Excentricului sunt cele principale din sectorul de est. Ele sunt caracterizate printr-un grad mare de aluviuni si prin prezenta unor gropi de adancimi diferite variand intre 10 si 15 m, precum si printr-o varietate exceptionala de concretiuni. Acestea ating punctul culminant in Sala Rosie a Luminii, unde exista un mineral rar, facut din fosfo-carbonate de calciu, ce ia toate formele cunoscute ale calciului: stalagmite, stalactite, valuri, concretiuni ale peretelui si a podelei etc.

Pestera Muierilor
Pestera Muierilor.

Galeria Ursilor isi are numele de la numeroasele ramasite de schelete ale fosilelor mamiferelor din perioada cuaternara, mamifere ce erau in mare parte ursi de pestera. Marea varietate si numeroasele concretiuni in calciu fac ca aceasta galerie sa fie una de tinut minte. Peretii ei sunt impodobiti cu hierloglife, piei de leopard, cosoroabe si linguri.
Sala Perlelor are un tavan jos, in unele locuri poate sa fie sub 1 metru, si prezinta o minunata perdea de piatra la intrare, cunoscut sub numele de Valul Miresei. Podeaua are forma unui mosaic, din cauza numeroaselor cristale si perle de pestera.
Daca ai alege sa nu cobori pe scara de metal care duce spre sectorul de sud si ai merge la stanga si ai trece de un prag de 2, 5m, ai ajunge in asa numita Sala Musteriana. Acesta este locul unde arheologii au gasit dovezi care demonstreaza ca pestera a fost locuita de om in Mijlocul Paleoliticului si Paleoliticul Superior.

Pestera Muierilor
Domul Mic (Pestera Muierilor).

Legenda

La baza denumirii pesterii cu apelativul de a Muierilor se afla doua legende:

Prima spune ca, in trecutul istoric, atunci cand barbatii in putere plecau sa apere tara de navalitorii veniti de aiurea, femeile luau in graba copiii si batranii pentru a se adaposti in pestera pe atunci numai de ei stiuta, unde ramaneau ascunsi pana la trecerea urgiei.
A doua versiune sustine ca denumirea de Pestera Muierilor ar veni de la faptul ca in zilele uscate de seceta verii, femeile se asezau sa toarca langa la gura cavitatii, unde aerul ce rabufnea din interiorul ei le-ar fi usurat mult munca de rasucit a firului. Unii sustin ca obisnuiau sa patrunda chiar si mai spre interior, in gururile cu apa, puneau inul si canepa la topit.

Pestera Muierilor


Vizualizări: 227 | Adăugat de: yka | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 2
2  
Buna Mada ! Intr-adevar avem o tara frumoasa ,avem locuri , persoane si traditii deosebite insa nu dispunem de o promovare a acestei tari.

1  
foarte frumos articolul....evem o tara foarte frumoasa care trebuie cunoscuta

Prenume *:
Email *:
Cod *: