Astăzi o să vorbesc despre cartea pe care am scris-o în urmă cu 18 ani. Poate la momentul actual nu m-ar mai reprezenta ca modalitate de exprimare a anumitor idei, însă nu vreau să pierd din vedere faptul că la momentul respectiv am scris ceea ce am simțit. Titlul inițial al cărții a fost "Singur într-o lume mizeră", însă la sugestia unui prieten l-am schimbat în "Predestinat la suferință" ținând cont de experiențele trăite de personaj și evoluția lucrurilor am ajuns la concluzia că cea de-a doua variantă este mult mai potrivită și mai sugestivă cu povestea în sine. Cartea reprezintă un bildungsroman, ce prezintă evoluția unei persoane de la copilărie până în ultima zi a vieții sale. Finalul este tragic, moralizator și scoate în evidență faptul că nu trebuie să avem încredere în nimeni, în afara de noi. Am încercat să scot în evidență evoluția personajului dintr-un copil orfan rămas fără părinți la o vârstă fragedă, fără posibilități ... Detalii... »